Despre ascultare si libertate

Ascultarea inseamna a nu te mai increde in tine toata viata, orice bine ai savarsi (Sf. Ioan Scararul).

Ascultarea este calea credintei care biruieste lumea (Ioan 5, 4).

Ascultarea este mai buna decat jertfa si supunerea mai buna decat grasimea berbecilor (I Regi, 15, 22).

Nimic nu atarna asa de greu asupra omului ca pacatul si neascultarea (Sf. Ioan Gura de Aur).

Cel ce asculta de Hristos se calauzeste spre lumina (Sf. Talasie Libianul).

Ascultarea este mormant al vointei si inviere a smereniei (Sf. Ioan Scararul).

Ascultarea este lepadarea judecatii proprii din bogatia judecatii (Sf. Ioan Scararul).

Din ascultare se naste smerenia, iar din smerenie nepatimirea (Sf. Ioan Scararul).

Ascultarea este scara cea mai scurta catre cer (Sf. Vasile cel Mare).

Orice calcare de porunca si orice neascultare sunt o lepadare de Hristos (Sf. Simeon Noul Teolog).

Ascultarea este cel mai mare dar. Cel ce a castigat-o va fi auzit de Dumnezeu (Avva Iperehie).

Ascultarea este miscare de neinteles, moarte de buna voie, viata neiscoditoare, primirea primejdiei fara grija, raspuns necautat in fata lui Dumnezeu, netemere de moarte, neprimejdioasa plutire pe marea vietii (Sf. Ioan Scararul).

Se stie ca ascultarea este cea dintai dintre toate virtutile de inceput, caci inlatura cu adevarat mandria si ne aduce smerita cugetare (Sf. Diadoh al Foticeei).

Ascultarea cea adevarata este rasplatita cu ascultare. Caci daca cineva Il asculta pe Dumnezeu si Dumnezeu il asculta pe el (Avva Mios).

Fiind creat liber si chemat spre libertate, nu-ti ingadui sa fii robul patimilor necurate (Sf. Talasie Libianul).

Acela este cu adevarat liber care traieste pentru Hristos: El se afla deasupra tuturor nenorocirilor. Daca el insusi nu a voit sa-si faca vreun rau, atunci un altul nici odata nu va fi in stare sa-i faca acest lucru (Sf. Ioan Gura de Aur).

Dumnezeu ne-a dat voia libera pentru ca noi sa fim totdeauna sau totodata si stapanii si responsabilii actelor noastre (Sf. Vasile cel Mare).

Numai in parteneriatul cu Dumnezeu omul poate fi deplin liber, pentru ca numai Dumnezeu poate fi deplin liber, neputand fi stapanit de ceva, fiind deasupra tuturor si avandu-le pe toate (Sf. Varsanufie si Ioan).

Liber nu este acel care face ce vrea, ci liber este acela care poate sa voiasca ceea ce trebuie sa faca (Sf. Vasile cel Mare).

Dumnezeu nu sileste pe om sa faca binele, pentru ca ii respecta libertatea ce i-a dat-o, dar il pedepseste cand foloseste rau libertatea, sau il face sa sufere ca sa se indrepteze in folosirea buna a libertatii (Sf. Varsanufie si Ioan).