Anxioliticele - panaceu universal? !
Autor: Elena LEONTE
Data publicarii: 19/02/2010
Ajung rar de tot la un boutique pe care-l patroneaza si-l „deserveste" o doamna micuta si vioaie, de varsta incerta, pe care o cunosc de la vechiul magazin „Moldova" de pe vremuri, recunoscut pentru personalul foarte bine pregatit. A inceput activitatea pe cont propriu, crezand, ca multi altii, ca, daca va face tot ce a invatat mai bine, va reusi sa castige painea cea de toate zilele.
Zilele trecute, doamna nu m-a mai intampinat cu zambetul obisnuit, ba chiar, incercanata si trista, incepe sa-mi spuna o poveste pe care o aud des de vreun an incoace, cum ca nu prea se mai vinde nimic, ca noile taxe sunt impovaratoare pentru mica ei afacere, ca, desi nu se aruncase la credite mari, le platea din ce in ce mai greu... tot atatea motive de nesomn, de neliniste, nervi si dureri de inima.
Cu mana pe clanta, la plecare, aflu si un aspect imbucurator la recomandarea unei cliente si capatand reteta de la medic, draguta doamna imi spune ca se simte mai bine de cand ia un medicament, unul dintre cele mai cunoscute anxiolitice...
La aer rece, incerc sa-mi amintesc cam cate persoane afectate de criza am intalnit, in afara cazuisticii impresionante etalate de presa... Multi, prea multi oameni necajiti dintre temerarii aruncati in valtoarea capitalismului de jungla si, mai ales, cei care n-au vrut sau n-au putut sa fure sau sa incalce legile.
De vreun an si, bugetarii se afla in incertitudini si amenintari, pe care nu numai criza le arata. Ceea ce pare mai greu de suportat sunt inegalitatile pe care noile masuri le propaga.
Despre salariul de merit - disparut - o amica imi spunea cu un ras amar: „Ma intreb pe ce o sa ne mai batem de acum si cum o sa ne mai mandrim ca am fost mai buni ca altii ?" Tot ea imi povestea ca nu mai poate sa doarma fara somnifere...
Salariile nesimtite prezente, insa, pe unele state de plata sunt, de fapt, motivele de umilinta pentru cei care suporta din ce in ce mai greu privatiunile crizei. Castigurile gretoase ale unora, averile fabuloase acumulate in putin timp contribuie si ele la peisajul provocator de depresii in care romanii traiesc inghitind anxiolitice si somnifere.
Caderea principiilor sanatoase, a demnitatii si bunului simt, ajunse in praful calcat de manelisti, de analfabeti, de cinici si raufacatori de toate soiurile, contribuie, de asemenea, la sentimentul de deruta, nesiguranta si deziluzie, formulat de multi, foarte multi romani. Nu poti vedea altfel lucrurile nici daca maresti nepermis dozele.
Sfidarea venita de sus, dispretul pentru cei multi si saraci (cu duhul), neputinta de a arunca din spate o clica de bogati, cocotati prin minciuna si viclenie - iata alte motive de grea depresie pe care anxioliticele, socotite, naiv, panaceu universal, nu mai ajung, chiar daca o intreaga industrie ar dudui sa le fabrice...